Leapşa muzicală

Din nou, după multă vreme, o leapşă. Tot de la Ioana, care vrea sa asculte muzică nouă. Aşadar:
1. Voi ce ascultati cind auziti numai voi?
Traviata. Cu Carmen Gurban. Merge direct la sufleţel.
Evident pe YouTube nu este cu ea, aşa că e bine şi cu Anna Netrebko:

2. Care-i piesa/albumul/artistul cel mai des pe repeat?
Hmm, foarte greu. În liceu erau Nirvana, Soundgarden si Pearl Jam. Metallica, Pink Floyd şi ABBA au fost dintotdeauna. Apoi au urmat Smashing Pumpkins, Evanescence şi Tori Amos. O vreme Jamiroquai, Erykah Badu, Jamie Cullum şi U2. Aşa, ca obsesii. Recent pe repeat am Paloma Faith şi Zaz. Obsesii noi nu mai am, cînd mă apucă le iau la rînd pe cele vechi :D.
Să fie Metallica, aşadar, cu un cîntecel instrumental frumos:

3. Ce artist v-ati aduce sa va cinte numai voua, in sufrageria voastra?
Pe David Gilmour. Dacă el n-ar putea, atunci pe Sting. Nici pe Bono nu l-aş da afară.... :)) of, da şi pe Peter Gabriel îl vreau! Nu-i corect....
Iată o superpiesă cîntată de un super om! De m-ar lua, mîine m-aş mărita cu el!

4. Ce piesa e cu voi de decenii bune?
Eurythmics - Sweet Dreams (îmi purta noroc la extemporal/teză/examen dacă mergea pe Mtv în dimineaţa respectivă )
Tori Amos - A Sorta Fairytale (asta e cu mine tot timpul, la bine şi la rău, inclusiv la soneria de trezit dimineaţa :D)

5. Ce cintecel va intristeaza cel mai rau?
Orice Bush sau Smashing Pumpkins, dar o să aleg Aura Urziceanu cu Aurelian Andreescu - Septembrie (la ăsta plîng tare, tare....):

6. Ce va impinge de jos in sus ca un arc virgin cind aveti nevoie de o doza perfect digerabila de optimism?
 Marillion, pentru că îmi dă speranţă şi chef să vreau să trăiesc iar:

Şi U2, pentru că-s U2, de aia:

Na, acuma cine are chef să facă mai departe leapşa asta, e binevenit. Aştept cu nerăbdare!

De cînd n-am mai scris pe blog! Tot timpul uit că-l am! Ei bine, mi-a amintit acum Ioana, de la care am şi primit o leapşă, să numesc 5 chestii pe care le-am făcut în 2010. Numa' bine, că anul ăsta am făcut mai multe chestii decît în toti anii precedenţi, aşa că, here:
1. Am vrut să merg la dansuri înapoi şi m-am dus la tango, din păcate doar un semestru, că veci nu mă pot ţine de ceva mai multă vreme.
2. Am rămas fără slujbe, şefi şi alte chestii de genu, ceea ce s-a dovedit a fi cel mai minunat lucru din lume!
3. Am împlinit cea mai frumoasă vîrstă, de 30 de ani şi mă simt mai matură şi mai stăpînă pe viaţa mea ca oricînd. (Nu că împlinirea vreunei vîrste ar fi meritul meu, da acuma înţelegeţi şi voi!)
4. După 5 ani de stat în Cluj, mi-am luat inima-n dinţi (întotdeauna vizualizez chestia asta!) şi am mers la mare, unde în numai 5 zile m-am umplut de soare şi de fericire să-mi ajungă pe toată iarna!
5. Aşa că, cu marea şi cu soarele în suflet, am plecat la Bucureşti să dau "examenul vieţii", adică să-mi iau dreptul de semnătură ca arhitect. Foarte fain la Bucureşti, dacă lumea nu s-ar grăbi în ultimul hal. Pentru ce, cred că nici ei nu ştiu :D Aşadar, cu drepturi depline, mi-am şi început o miniafacere şi am participat la primul concurs ever. Pentru prima dată îmi place mult meseria mea!
Concluzie: e primul an din viaţa asta cînd am bifat aproape toate "rezoluţiile" (există cuvîntul ăsta în limba română? sau l-am preluat noi ca şi pe toate celelalte?) de anul trecut. Acuma ar trebui să fac o listă pt la anu'? Mai am vreme oricum.
Mai bine vă las cu un cîntecel frumos de decembrie:

concurs nikon

iar tre sa ma votati. sorry :D
http://apps.facebook.com/nikon-whoareyou/?pic=14076&ref=mf

un sony vaio :D

dare. be crazy. be pink. vote for me, please!

cuuuuum?

Nu-mi vine să cred! Am stat cu emoţie cîteva zile şi am aşteptat să fiu acceptată pe badorgood (site românesc de fotografie) şi-mi făceam griji că poate nu-s destul de bune pozele mele, am citit multe pagini de netiquette, de cum ar fi bine să încerci să scrii corect şi decent, să nu ofensezi pe nimeni prin ce scrii sau prin conţinutul pozelor pe care le postezi, în fine, chestii de astea. Şi peste ce dau acuma? Peste dumnealui . Pentru o secundă am crezut că-s pe cocalari.ro, ei bine, din păcate, nu eram. Nu are rost să mai comentez, au făcut-o alţii, vă las să vă delectaţi cu acest fotoreportaj :D.

Cantafabule

Albumul românesc cel mai tare ever în opinia ascultătorilor de Guerrilla a ieşit, detaşat, Phoenix - Cantafabule! Trebuie să precizez că am avut o mică contribuţie cu un sms pe care l-am trimis destul de devreme încît să aibă toată lumea inspiraţie :D Asta mi-a făcut ziua de ieri (ce stupid sună în română!) adică it made my day (aşa mai merge)! Mulţumesc Pink Floyd-ului românesc că mi-a legănat copilăria şi că rămîne, în continuare, cel mai tare ever! Aveţi aici piesa mea preferată de pe acest album:



Şi, de fapt, mai aveţi încă două, că tare-mi plac şi astea!

fără titlu

Dacă tot se duce iarna şi zăpada văzînd cu ochii, vă pun la dispoziţie ultima mea obsesie şi stare de spirit. Enjoy!